Un emiţător mai puternic decât creierul: INIMA...

 Până nu demult, oamenii de ştiinţă au crezut că doar prin gândurile noastre emitem energie către exterior şi că cel mai puternic emiţător energetic din corpul uman ar fi astfel creierul, cu impulsurile sale electromagnetice. S-a demonstrat însă că avem un emiţător mult mai puternic. Inima. Una din cele mai mari descoperiri ale secolului XX este că inima are şi un alt rol decât cel de pompă de sânge.

Descoperirea a fost făcută de Institutul HeartMath^® din California. Ei au spus că acest organ miraculos e înzestrat cu inteligenţă, inteligenţa inimii, şi că influenţa inimii este foarte importantă, foarte profundă pentru noi.

În 1994, cercetătorul Japonez J.A. Armour introducea conceptul de „creier al inimii“, după ce rezultatele studiilor arătau că inima are un sistem nervos, suficient de complex pentru a putea fi recunoscut drept un „mic creier“ propriu. Acest sistem nervos al inimii conţine în jur de  40.000 de neuroni, cu mult mai puţini decât neuronii cerebrali, care sunt în jur de 100 de miliarde. 

Cu toate acestea, circuitul elaborat pe care îl formează permite inimii să acţioneze independent de creier (prin învăţare, memorie, senzaţie) şi chiar să influenţeze procesele cognitive la nivelul creierului, cu care ea comunică. Adică inima acţionează ca şi cum are o minte a ei şi influenţează profund felul cum percepem lumea şi cum îi răspundem. 

Cercetările făcute de mai multi Cercetatori de la Institutul de Cercetare Fukioka Japonia, în anii '76, au descoperit că atunci când creierul trimite semnale inimii, prin sistemul nervos, inima noastră nu se supune automat. Cu toate acestea, creierul se supune tuturor mesajelor şi instrucţiunilor trimise de către inimă. Un alt studiu a demonstrat că inima este implicată şi în procesarea şi decodificarea informaţiei intuitive. 

Cercetări anterioare descoperiseră că accesul la intuiţie se face şi prin creier, dar, spre surpriza cercetătorilor, a reieşit că inima este mai rapidă decât creierul în receptarea şi reacţia la informaţiile despre evenimente viitoare, înainte ca acestea să se întâmple (McCraty, Atkinson & Bradley, 2004).

 Ştiaţi că undele cerebrale ale unei persoane se pot sincroniza cu undele câmpului magnetic ale inimii altei persoane? Deci ce gândim despre cineva poate fi simţit de acela chiar în inimă.

Inima trimite către creier mai multă informaţie decât primeşte

Între inimă şi creier se produce o comunicare dinamică, continuă, ca un dialog, fiecare organ influenţând permanent funcţia celuilalt. Există patru tipuri de conexiuni care pleacă din inimă spre creier. Primul este comunicarea neurologică prin transmisia de impulsuri nervoase: interesant este că inima trimite către creier mai multă informaţie decât primeşte,  şi e singurul organ din corpul uman care poate face asta. Deci poate inhiba sau activa părţi din creier, în funcţie de circumstanţe, influenţând percepţia realităţii şi, în final, reacţiile.

Alt tip de comunicare al inimii este prin hormoni şi neurotransmiţători: inima este cea care produce hormonul ANF, care asigură echilibrul general al corpului (homeostazia). Unul din efectele sale este inhibarea producerii de hormoni ai stresului, alături de producerea şi eliberarea de oxitocină, „hormonul iubirii“. 

Al treilea tip este comunicarea prin unde de presiune, adică prin ritmul cardiac şi variaţiile acestuia, inima trimiţând mesaje către creier şi către restul corpului.
Şi în al patrulea mod, comunicarea energetică, prin câmpul electromagnetic al inimii care este mai puternic decât al oricărui alt organ din corp.

Emiterea unei emoţii determină instantaneu răspuns în ADN

Câmpul electric al inimii este de aproximativ 60 de ori mai mare decât amplitudinea activităţii electrice generate de creier. Câmpul magnetic produs de inimă este de 5.000 de ori mai mare în intensitate decât câmpul produs de creier. Acest câmp se schimbă în funcţie de starea emoţională. Când ne temem, simţim frustrare sau stres, el devine haotic.

Sentimentele umane care pleacă din inima noastră, având în spate convingerile noastre profunde, influenţează ADN-ul şi el, la rândul său, influenţează atomii, materia.

S-au realizat experimente care au arătat că stările de iubire, de recunoştinţă dilată, modifică lanţurile de ADN, iar la stres, furie, frustrare, molecula de ADN se micşorează, se contractă şi implicit blochează codurile sale. Tot demonstrat este că aceste coduri se deblochează instantaneu dacă experimentatorii reuşeau să emită iar iubire, recunoştinţă, bucurie. Emiterea unei emoţii determină la miime de secundă, deci instantaneu, răspuns în ADN, chiar dacă mostra studiată era la distanţe imense de experimentator.

Institutul american HeartMath^{® a realizat un experiment asupra campului electro-magnetic ce inconjoara inima, numit torus. Au construit un recipient special si au pus acolo ADN uman pur, obtinut din placenta. A fost izolat in acel recipient, si au vrut sa vada daca acel individ care a invatat sa-si controleze emotiile poate schimba forma acestui ADN. Cercetatorii au descoperit faptul ca ADN-ul din celule isi schimba forma in prezenta unui sentiment de manie, ura, gelozie, furie sau stres, ceea ce noi numim generic emotie negativa, fac ADN-ul sa se comprime, sa se stranga. Din cauza acestei compresii, nu se mai poate exprima in totalitate. In prezenta emotiilor negative, ADN-ul nu mai functioneaza normal. Stiti deja asta, pentru ca oamenii stresati au probleme de sanatate. Insa in prezenta emotiilor pozitive: recunostinta, apreciere, iubire, compasiune, ADN-ul se relaxeaza.} 

Concluzia este că sentimentele şi gândurile noastre pot modifica ADN-ul, iar ADN-ul modifică materia din care e structurată lumea. Când trăim compasiune, iertare, dragoste influenţăm propriul ADN, dar mai mult decât atât, putem transmite aceste modificări în afara noastră, la distanţe oricât de mari, prin câmpul cuantic, influenţând tot ce este în lume.

Prezentarea localitatii

Suprafata: 8320 ha

Intravilan: 1034 ha

Extravilan: 7286 ha

Populatie: 9500

Gospodarii: 2919

Nr. locuinte: 3317

Nr. gradinite: 5

Nr. scoli: 4

Numele localitatilor aflate in administratie:

Vadu Paşii, Focşănei, Gura Câlnăului, Băjani, Scurteşti, Stănceşti

Asezarea geografica:

Comuna Vadu Paşii este situată pe malul stâng al râului Buzău la contactul dintre Câmpia înaltă a României şi Valea Buzăului, întinzându-se de la est la vest pe distanţa de 12 km şi de la nord la sud pe 8,3 km şi ocupă o poziţie aproape centrală în cadrul judeţului Buzău
Comuna Vadu Paşii se învecinează:
- la nord cu Poşta Câlnău;
- la sud cu Gălbinaşi şi Ţinteşti;
- la est cu comunele Cochirleanca şi Săgeata;
- la vest cu comuna Mărăcineni;
​- la sud-vest cu Municipiul Buzău.

Activitati specifice zonei:

Structura geomorfologică a reliefului comunei Vadu Paşii unitate plană de câmpie, flancată în partea vestică a teritoriului de terasa râului Buzău, a impus drep ocupaţie de bază a populaţiei agricultura: cultura mare, creşterea animalelor şi legumicultura
Apropierea de Municipiul Buzău a influenţat gradul de pregătire profesională al locuitorilor comunei, obţinându-se astfel o diversificare a meseriilor în ramuri ca: metalurgie, construcţii metalice, industria alimentară, industria extractivă şi construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi

Activitati economice principale:

Elementul de bază al economiei comunei Vadu Paşii îl constituie şi astăzi ca şi în trecut agricultura. Această ramură cu o veche tradiţie a fost favorizată de condiţiile naturale prielnice (relief de câmpie, soluri fertile, climat favorabil, resurse de apă) cât şi de condiţiile social-economice (populaţie numeroasă şi apropierea de oraşul Buzău, ce solicită importante cantităţi de produse agricole). De-a lungul timpului agricultura a cunoscut o creştere a producţiei vegetale şi animale, o diversificare a culturilor, o extindere a mecanizării şi a unor lucrări de îmbunătăţiri funciare
Astăzi cea mai mare parte a terenului agricol este în proprietate particulară, existând exploataţii agricole mici, fărmiţate. Această fărmiţare a tertenului agricol constituie un mare obstacol în aplicarea unor mrtode agrotehnice avansate pentru obţinerea unor producţii mari.
Agricultura apare în economia comunei ca fiind sectorul economic capabil de a susţine cea mai mare parte a populaţiei din punct de vedere al veniturilor. De asemenea agricultura susţine direct sau indirect activitatea altor sectoare de activitate la nivelul comunei cum ar fi: comerţ, servicii, industrie prelucrătoare inclusiv sectorul zootehnic.
Activitatea industrială a comunei Vadu Paşii este astăzi puţin dezvoltată
Astăzi multe din activităţiile industriale se continuă sau se desfăşoară în paralel cu activităţiile comerciale, de prestări servicii, de construcţii, de transport şi de altă natură
Activitatea industrială este legată de exploatarea pietrişului şi nisipului din lunca Buzăului, care sunt sortate de cele două balastiere de pe teritoriul comunei

Obiective turistice:

Comuna Vadu Paşii nu este o zonă turistică şi nu are obiective care pot fi vizitate

Facilitati oferite investitorilor:

O bună colaborare cu administraţia publică locală
Infrastructură bună

Proiecte de investitii:

Alimentare cu apă
Înfiinţare reţea de canalizare
Reabilitare drumuri
Înfiinţare reţea de gaze
Exindere reţea electrică